Îmbinarea a două cuvinte a dat naştere denumirii companiei “Daewoo”. Unul este cuvântul de origine coreeană, “dae”, care înseamnă MARE, iar cel de-al doilea , “woo” înseamnă UNIVERS.
1937: Kim Woo Choong înfiinţează compania sub numele de Naţional Motors.
1962: Compania îşi schimbă numele în Saenara Motor.
1965: Shinjin Industrial cumpăra Saenara Motor şi îi schimba din nou numele în ShinjinMotor
1972: GM a iniţiat o investiţie comună cu producătorul corean de maşini Shinjin Motor Co., iar compania creată s-a denumit GM Corea şi reprezenta arma de GM de dominară a pieţei de maşini Sud Coreene. Deşi 50% din acţiuni au fost vândute gigantului industrial Daewoo Group în 1978, GM controla încă dezvoltarea maşinilor. De fapt Daewoo nu s-a implicat prea mult în dezvoltarea de noi modele deoarece GM putea oricând să găsească maşini demodate din gama Opel, sau de la alte branduri, şi să le transfere la Daewoo. Pontiac Lemans de la sfârşitul aniilor 80 este un asemenea exemplu. În încercarea de a a ajuta SUA în lupta să împotriva maşinilor mici japoneze, Daewoo a început să producă o versiune refăcută a Opel Kadett pentru GM.
1992: GM a renunţat şi şi-a vândut pachetul de acţiuni grupului Daewoo. Pe măsură ce influenţa americană s-a evaporat, Daewoo a început să creeze propriile modele. Aceasta a însemnat creeare de centre de dezvoltare şi cercetare în Europa şi subcontractarea mai multor proiecte de dezvoltare la consultanţi străini.
1995: Cu ajutorul experţilor occidentali, a fost creat modelul Lanos.
1996: Daewoo a investit în firma poloneză FSO, înfiinţând o companie care, în cele din urmă, a creat maşina mini Matiz.
1998: Creatorul de SUV-uri Ssangyong, a intrat în faliment şi a fost preluat de Daewoo.
1999: Grupul a intrat în criza financiară datorită supraexpansiunii din anii precedenţi, şi a ajuns astfel să fie nevoit să vândă absolut toate afacerile, mai puţin divizia auto.
2000: Aceasta a avut aceeaşi soartă. Ssangyong s-a despărţit de trust.
2002: GM a cumpărat majoritatea activelor Daewoo şi a redenumit-o GM Daewoo. Deoarece brandul Daewoo avea o imagine foarte proastă, maşinile au fost redenumite Chevrolet pentru piaţa americană şi europeană şi Holden pentru piaţa australiană. Sucursala parţială a GM, Suzuki a luat 14,9 % din Daewoo pentru a vinde maşinile ca Suzuki în America de Nord.
Iunie 2005 - Kim Woo Choong, fondatorul iniţial Daewoo, se întoarce în Coreea de Sud, fiind pus sub acuzare şi condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă, delapidare, încălcarea legislaţiei din domeniul valutar şi alte delicte. Choong va fi nevoit să returneze peste 22 de miliarde de dolari, primind şi o amendă de 10.500 de dolari (8.200 de euro) pentru rolul jucat în cel mai important caz de faliment din istoria Coreei de Sud.
Maşini Daewoo
Daewoo Tico a fost o micro maşină realizată de Daewoo. A fost bazată pe Suzuki Alto din 1982.
Daewoo a pornit producţia maşinilor Tico în 1992. Maşina era echipată cu un motor S-TEC(F8C) cu 3 cilindri, de 796 cc. şi avea o cutie de viteze cu 5 trepte, dezvoltând 42 CP la 5800 rpm şi un cuplu maxim (Nm/rpm)60/2800-3600. Tico a fost exportat în Europa de Est într-un număr relativ mare, el fiind prezent în Bulgaria, România, Polonia, Cehia, Serbia, Rusia, Uzbekistan şi alte ţări. De asemenea foarte multe maşini au fost exportate şi în America de Sud.
În 2000, Tico a fost înlocuit cu Daewoo Matiz, datorită unor norme de siguranţă ce nu le putea întruni, cum ar fi montarea de airbag-uri sau ABS. Maşina a fost foarte populară datorită consumului mic, confortului relativ ridicat (Aer condiţionat, servo frână, etc.) şi datorită dimensiunilor care o făceau ideală pentru traficul urban şi nu numai.
Între 1998-2001 Tico a fost asamblat şi la fabrica de la Craiova, a constructorului Daewoo, dar cu piese produse în Coreea. De asemenea Tico a fost produs şi în Polonia, şi Uzbekistan.
Daewoo Espero este o limuzină de clasă medie produsă de constructorul sud-coreean Daewoo Motors, parte a General Motors. Modelul a fost conceput la începutul anilor 90, apărând pe piaţă în 1993. De design s-a ocupat firma italiană Bertone iar partea tehnică a fost preluată de la General Motors, donatorul de organe fiind Opel Ascona, ce foloseşte o platformă de tip J (J platform, sau J-body), întâlnită şi la alte automobile din cadrul General Motors precum: Chevrolet Cavalier (1982-2005), Pontiac Sunbird (1985–1994), Pontiac Sunfire (1995–2005), Vuaxhall Cavalier MkII (1982–1988 ), Buick Skyhawk (1982–1989). Toate aceste autovehicule au litera „J” pe poziţia a patra în Numărul de Identificare ca dovadă a utilizării acestei platforme.
Opţiunile de motorizare sunt exclusiv pe benzină, beneficiind de tehnologia de injecţie multipunct, cu posibilitatea de a alege între propulsoare de 1500cc şi 90 de cai putere, 1800cc cu 90 sau 95 de cai putere (cu catalizator/fără catalizator) şi 2000cc3 cu 105 cai putere.
Espero a beneficiat de o dotare completă, specifică limuzinelor de clasă medie, cum ar fi ABS, dublu airbag, aer condiţionat, accesorii controlate electric (geamuri, oglinzi, capacul portbagajului, capacul buşonului de la rezervor etc.). Modelul a fost produs într-o singură formă de caroserie, de tip sedan.
Producţia sa a fost oprită în anul 1997, locul lui fiind luat de modelul Daewoo Leganza.
Daewoo Cielo (model cunoscut sub diferite nume: Nexia, Cielo, Racer, LeMans, Naepsy) a fost una din primele autoturisme Daewoo vândute în Europa. Producţia a început în 1995, autoturismul a beneficiat de două motorizări pe benzină de 1,5 litri cu 8 (varianta GLi) sau cu 16 valve (varianta GLXi), dar şi de două tipuri de caroserie (sedan şi hatchback). Varianta GLi, dezolta 75 CP şi performanţă de la 0 – 100 km/h în 12,3 secunde. Oricum varianta GLXi era o evoluţie a variantei GLi şi dezvolta 90 CP, iar acceleraţia de la 0 – 100 km/h se atingea în 11,5 secunde.
Daewoo Cielo a avut la baza platforma folosită pentru a doua generaţie Opel Kadett sau a treia generaţie Opel Astra. înaintea începerii producţiei lui Cielo, Daewoo a vândut pe piaţa australiană şi asiatică modelul Daewoo 1,5i, care era în mare parte a doua generaţie a lui Opel Astra. Modelul Cielo / Nexia a fost scos din producţie în 1997, acesta a fost înlocuit de Lanos şi Nubira.
Daewoo Nubira este un automobil compact produs de către producătorul sud-coreean Daewoo Motors între anii 1997 şi 2002. Prima generaţie a acestui model, J100, a fost lansată în anul 1997 sub numele de Daewoo Nubira, comercializat până în 1999. Numele maşinii vine din cuvântul din limba coreeană Nubira, care înseamnă "a merge pretutindeni". Modelul a fost proiectat ca înlocuitor pentru modelul fabricat pe platforma GM T, Daewoo Cielo şi proiectat de către designerul italian I.DE.A Institute. A fost disponibil atât în variante sedan cât şi break.
În anul 2000, primei generaţii i-au fost aduse peste 90 de îmbunătăţiri, fiind lansat ca modelul J150. Pe piaţa coreeană, J150 a fost comercializat ca Daewoo Nubira II. Exemple de îmbunătăţiri ce pot fi prezentate sunt mărirea spaţiului pentru pasageri, reducerea zgomotului şi vibraţiilor, în principal venite de la motor, prin adăugarea celui de-al patrulea montant. în plus, designul exterior a fost îmbunătăţit de către centrul Daewoo din Marea Britanie.
În 2003, Nubira a fost înlocuit de modelul Daewoo Lacetti (modelul J200), un nou design Pininfarina.
Daewoo Leganza a fost o maşină din categoria mid-size sedan produsă de Daewoo Motors în Coreea de Sud între anii 1997 şi 2002. Numele intern era V100, nume sub care este cunoscută atât maşina cât şi platforma (pe care nu o împărţea direct cu alte modele).
Daewoo a explicat că numele Leganza îşi avea originea din contopirea cuvintelor din limba italiană - elegante (elegant) şi forza (putere).
Sursă: Snapy_xxl
Preluat de pe : istoricauto.ro
1995 - Daewoo Bucrane
1997 - Daewoo Joyster
2000 - Daewoo Musiro
2007 - Daewoo G2X Super Turbo
2009 - Daewoo Lacetti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu