Salonul auto de la A, la Z: Avanti

Good Bye!

 

Pentru prezentarea Avanti, am avut surpriza de a fi nevoit să împart jumi'-juma' pagina. 

   Numele  apare pentru prima dată în Statele Unite, unde Avanti a fost un coupe sport faimos, dar care, din păcate, a avut o istorie relativ scurtă şi extrem de agitată. După închiderea fabricii Studebaker's South Bend  la 20 decembrie 1963, maşinile Avanti au continuat să fie produse mulţumită unor antreprenori, iniţial cu componente de la Studebaker, iar mai târziu de la General Motors şi Ford, de unde erau luate şasiuri ş i motoare. Nu se punea problema că ar fi fost replici, pentru că erau făcute de către Avanti Motor Company, unde erau reuniţi unii entuziaşti şi colecţionari ai celebrei mărci.  Fraţii Nate şi Artnold Altman (foşti dealeri Studebacker) au introdus în fabricaţie o versiune uşor modificată a maş inii în 1965, sub numele de brand Avanti II, care a avut iniţial un motor Chevrolet Corvette de 5,4 litri şi 327 CP. Pornind de la această variantă, ulterior au mărit puterea la 350 şi apoi la 400 CP. Ultima Avanti ce avea să iasă de pe linie a fost un V-6 de la Roush, dar a fost un unicat. După moartea lui Nate Altman, Arnold Altman a abandonat definitiv proiectul, iar societatea a fost vândută în 1982.

   La 1 octombrie 1982, dezvoltatorul Stephen H. Blake a cumpărat drepturile pentru Avanti II, dar a dat faliment patru ani mai târziu. Avanti Motor Company a fost achiziţionată de către Michael Eugene Kelle, care a avut în tânărul designer Tom Kellogg un sprijin de nădejde pentru a doua generaţie Avanti şi astfel, la mijlocul anilor '90, să lanseze Avanti Studebaker, denumit pentru început AVX. Tom Kellogg a fost rănit mortal într-un accident de maşină, în California, pe 14 august, 2003.

   În 1988, RJ Cafaro, un afacerist în imobiliare, a cumpărat drepturile de la Avanti Motor Company şi cu un ajutor de stat din Ohio a mutat întreaga producţie Avanti din South Bend la Youngstown, Ohio. Cafaro s-a remarcat prin modificările aduse, celebrând 25 de ani de la naşterea Avanti cu o decapotabilă şi, în 1990, cu conceptul de patru uşi, cu care a pus punct coupe-ului atât de cunoscut. S-au produs doar 90 de bucăţi, ceea ce le face extrem de rare pe piaţă.

  În 1999,  Michael Eugene Kelly a răscumpărat Avanti, pe care a mutat-o din Ohio în Georgia şi apoi în Mexic, la Cancun. Kelly a fost arestat în decembrie 2006 pe motiv de fraudă încea mai mare schemă  Ponz din Statele Unite ale Americii. Ultima Avanti ce a ce a iesit de pe linia de la Cancun, Mexic, a fost în 2007.

Namaste!

   Partea a doua, după cum spuneam la început, va fi alocată unui Avanti...made in India. Este vorba de DC Avanti şi este primul proiect indian de maşină sport şi a fost lansat în 2012 la Salonul Auto Expo Delh. Mai mult de atât, producătorii au prezentat-o a fi drept un supercar, în ciuda faptului că, deocamdată, nimic nu o creditează pentru un astfel de statut. Poate doar preţul, estimat undeva în jurul a 56.000 de dolari. Are, sau nu are legătură cu faimosul Avanti prezentat anterior? Nu. Singura posibilă asociere ar fi cu maşinuţele Tintin Studebaker, eroinele benzilor desenate. 

   Noua Avanti de pe firmamentul auto pare a fi inspirată ca design de la  Ferrari 458, sau de la cea mai recentă gamă Lotus, la care se regăseşte conceptul pantelor aerodinamice si unghiurile agresive, numai că performanţele sale sunt departe de domeniul acestor supermasini pur-sânge. Pentru început, propulsia Avanti este asigurată de un motor Ford cu 4 cilindri turbo, care dezvoltă 265 CP, cu o cutie în 6 trepte de viteză şi cu dublu ambreiaj. Va urma  o echipare cu motor Honda V6, de la care se speră o "herghelie" de vreo 500 CP, dar, nici aşa, nu sunt suficienţi pentru pretenţia de a fi un supercar.